Vorbind cu mine...

Iar a mai trecut o zi... s-a mai scurs un interval, se mai dusera clipe in vazduhul amintirii... brat la brat cu stele inmugurite ori cu vise inmiresmate se tinguie viata pe linga tine ca o insinuare! te intrepatrunde un spirit si o senzatie, te invaluie un dor, o lacrima te seaca... inca un timp in eternitati trecute pleaca... iar se asmut spre tine ciinii nepasarii, vulturii nerabdarii si navalasesc in devalmasii cocorii unui gind ce musca din tine dureros... va mai trece si miine o zi, si poimiine!!! sperantele nu mai au izvor caci prea multi le taie din radacina iar urletul neimplinirii e doar un scincet mut... tristetea ti se supune fara pic de spirit de revolta! deznadejdea e toata numai zimbet ca pe chipul tau sapa cite o cuta, adinceste un rid... e bucuroasa de recolta! nu te mai lasi condus decit de dezodonari de stele plecate in alte universuri ce tinjesc sa-si preamareasca nemarginirile... in tine cindva lumina curgea in potop de fericire... in ochii tai era odinioara multa culoare, atita lucire... iti legara in lanturi grele unii visul, iti incatusara bucuria in ceruri acoperite de nevisare! de unde sa mai aduni resurse cind cateii de linga tine iti tot intind curse? de unde sa mai fie culori, cum sa mai infloresti in splendori? nu mai cugeta, nu te mai intreba? esti hotarit sa devii si tu ca toti ACEI! dar nu lasa sufletului tau induplecari de soarta, mai bine da-le lor plecari definitive pe poarta... fereca-le pentru totdeauna acelora care te musca intrarea in inima ta, nu iti fa sufletul cusca pentru cei care au in mina dreapta un pumnal si in stinga o pusca iar in ochi sageti de arcuri cu care te-ar nimici si te-ar trimite in tarcuri... da-le o lectie dura, arata-le ca, prin micimea lor, tu esti incomensurabil... prin tot ce simti! ei sint expirati demult, tu esti inca valabil! ma uit dupa stelele care, demult, in vremuri uitate straluceau, lumindu-i si pe cei din preajma! sa-ti fi luat ei toata energia si bucuria? asa hulpavi sa fi fost, sa te fi stors de tot ce era in tine? ce naiba, esti om mare, sfideaza-i si da-i celor caruia apartin, caci de mult in mina diavolului s-au dat... ei, oricum, sint intunecati deci aprtin noptii, tu pastreaza in tine LUMINA! atita doar iti doresc: ai forta sa ignori, sfideaza, nu contracara, fa-te frate cu rabdarea si nu izbucni! vrajmasii tai isi vor inghiti exact micul dejun plin de rele pe care ti l-au pregatit... nu riposta, doar refuza... sa le faci jocul, intuneca-le norocul! de ce sa te injosesti facind ceva ce numai ei fac? de ce sa nu fii altfel asa cum opus le-ai fost mereu... de fapt nu e vorba de opozitie ci doar de diferenta, ceea ce ii afecteaza, ii macina, ii seaca, ii doare! dovedeste asta, da?! promiti??? cu tine vorbesc... adica numai cu mine!!!