ma doare cind te doare, mi-e greu cind greu iti este!

Esti o farima de soare, o bucata de stea, o parte dintr-un dor, esti mirabila saminta ce inca insenineaza! e atita nevoie de tine cum nu realizezi, nu iti dai seama! stirnesti, vibrezi, emani si molipsesti... te strecori aproape nevazut dar atit de dorit, simplul gest al trecerii tale da tonul la vibratiile celeste si energiile divine se catalizeaza in doruri impartasite. bucuri, emotionezi si astfel dai speranta de viata! cind plingi, daca aflu, ma inlacrimez cu tine, cind rizi tu eu zgudui lumea cu risul meu, ma doare cind te doare, imi este greu cind tie iti e greu! urcam muntii in genunchii destinului daca e nevoie, adunam roade bogate sa ai cu tine, iti dam recolta de gind ales in care nu s-a strecurat neghina indoielii, ducem in noi farima din steaua ta, bucatica din inima ta, ne instelam cu razele pe care le daruiesti... inconstient si involuntar! asa ti-a fost scris sa faci, asa vei face mult timp si multa vreme pina vei darui fara sa te intrebi daca mai poti! fii primitoare, fata buna de pus la rana!