chiar crezi???

nu, sa stii ca nu am pe drumul meu numai fericiri... chiar crezi ca eu nu stiu ce gust amar are deznadejdea? chiar crezi ca eu nu ma fac mic si neinsemnat in fata viltorilor clipei? si pe mine ma afecteaza ca stelele cad, ca iarba se coseste, ca timpul trece... uneori halucinant de repede, alteori atit de anevoios ca zici ca duce cu el si cara pietre de moara!!! ma doare bucuria, imi plinge fericirea... ma ridic atunci cind puterile imi dau voie, ma cufund si mai adinc daca apasarile isi doresc! dar de fiecare data gasesc resurse in mine si in oameni, de fiecare data am parte de vorbe care incurajeaza... stiu si eu ce inseamna sa ai vise, mai stiu cit m-a durut neimplinirea lor si mai stiu ca surprizele au venit uneori chiar conform definitiei lor: pe neasteptate! de obicei, prefer sa fiu stapin peste timp, sa imi trasez obiective pe care mai apoi sa le bifez, implinindu-le cu satisfactie! citeodata, pot sa ma dau peste cap ori cu turul de pamint ca nu imi iese nici macar o farima din ce mi-am propus! slava domnului insa, astfel de cazuri au fost atit de rare! multumesc CERULUI pentru asta, ma inclin in fata dragostei si a sortii... am invatat in cele 4 decenii de viata de pina acum sa nu imi fac sperante mai mari decit pot duce, sa nu imi aleg orizonturi de asteptare infinit de mari... am luat-o mereu progresiv, putin cite putin! apoi dorinta e tot mai mare, tot mai arzatoare... facind o analogie, e ca la droguri desi nu am incercat si nu o voi face in veci... sau ca la o mincare buna, din ce maninci tot ai mai minca... am invatat sa selectez, sa separ, sa aleg... chiar crezi ca pe mine nu m-au doborit stelele ce cadeau pe umerii mei, chiar nu accepti ca si eu am parte de orbiri cind stralucirea fericirii e peste poate, chiar iti spun ca ma bucur de tot si toate, atitea cite sint... ma bucur exist, ma doare cind stirnesc invidii nejustificate, ma nefericeste cind altii imi taxeaza starea de bine pentru care nu m-am indatorat la nimeni!!! nimeni nu ma are la mina cu nimic, nimanui nu ii refuz  gestul abordarii! chiar te rog sa crezi... tot si toate!!!